Orice deținător al unor cunoștințe rudimentare din domeniul biologiei poate defini termenul „rădăcină” drept „organ al unei plante superioare prin care aceasta se fixează de sol și își absoarbe substanțele hrănitoare”. Totuși, ca ființe înzestrate cu luxul imaginației, putem asemui rădăcina cu o multitudine de alte lucruri, ba chiar să-i atribuim noi funcții. „Rădăcină” poate fi numit orice mijloc generator de sursă dătătoare de identitate. Pe scurt, „rădăcină” e orice lucru, om, eveniment, manifestare, fenomen care ne dă senzația de apartenență la o entitate mai complexă, la o forță mai măreață, la ceva ce putem numi memoria colectivă a  neamului nostru.